PNEU, pneuri, s. n. Ansamblu format dintr-o cameră de aer comprimat și o anvelopă, fixat la roțile anumitor vehicule. – Din fr. pneu, germ. Pneu.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

PNÉU ~ri n. Ansamblu format din anvelopă și din camera de aer, care se fixează la roțile unor vehicule. /<fr. pneu, germ. Pneu
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PNEU s.n. (Tehn.) Partea de cauciuc, compusă din anvelopă și camera cu aer, a unei roți de vehicul. [Pron. pneu. / < fr. pneu, cf. germ. Pneu].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PNEU s. n. partea de cauciuc din anvelopă și camera cu aer a unei roți de vehicul. (< fr. pneu)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

pneu s. n., art. pneul; pl. pnéuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink