PLOD, plozi, s. m., ploduri, s. n. 1. S. m. (Astăzi peior.) Copil (mic). 2. S. n. Germen, embrion; rod. – Din sl. plodŭ.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
oprocopiuc
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PLOD ~zi m. pop. 1) Organism animal sau uman în stadiile inițiale de dezvoltare; embrion. 2) depr. Copil mic. /<sl. plodu
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PLOD s. v. copil, embrion, fecunditate, fruct, germen, larvă, mitră, nou-născut, ou, placentă, poamă, prolificitate, prunc, rod, sămânță, sugaci, sugar, uter, vulvă.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
plod (ploduri), s. n. – 1. Embrion, germen. – 2. (Înv.) Rod. – 3. (S. m.) Copil, țîngău. – 4. Organul genital al vacii. – Megl. plod. Sl. plodŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 36; Cihac, II, 266; Conev 59), cf. bg., sb., cr., slov. plod. Cu sensul al treilea se folosește și pl. plozi. – Der. plodan, s. m. (Mold., copilaș, băiețel); plodi, vb. (a zămisli, a produce; refl., a se reproduce, a se înmulți), din sl. (sb., cr.) ploditi; plodos (var. plodicios, înv. plodnic), adj. (prolific); plodnicie, s. f. (înmulțire rapidă).
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
plod (copil) s. m., pl. plozi
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
plod (germen) s. n., pl. plóduri
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
plod, plozi s. m. (pop.) copil
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink