PLÓȘTINĂ, ploștine, s. f. (Reg.) Teren umed și mocirlos; mlaștină. – Din scr. ploština.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PLÓȘTINĂ s. v. băltoacă, mlaștină, mocirlă, smârc.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

plóștină, plóștine, s.f. (reg.) 1. teren umed și mocirlos; mlaștină. 2. izlaz, pășune (lângă o apă). 3. mămăligă moale.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ploștínă (plóștine), s. f. – Mlaștină. Sb., cr. ploština (Cihac, II, 264; cf. Conev 40).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

plóștină s. f., g.-d. art. plóștinei; pl. plóștine
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink