plíroma s. f. (Grecism) Deplinătate, supraabundență de bunuri supranaturale pe care ni le dăruiește Dumnezeu. Plinătatea dumnezeirii este în Hristos prin natură, iar în noi prin har; plinătate. ◊ Pliroma Bisericii = totalitatea credincioșilor. [Var.: pléroma s. f.] – Din gr. pliroma.
Sursa: D.Religios
(1994)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink