PLEXIGLÁS s. n. Masă plastică transparentă incasabilă, din care se fac diferite obiecte rezistente la șocuri și la trepidații; sticlă organică, stiplex, polimetacrilat. [Acc. și: pléxiglas] – Din germ. Plexiglas, fr. plexiglas.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PLÉXIGLAS n. Material plastic transparent, întrebuințat în calitate de sticlă de mare rezistență (la avioane, automobile, în medicină etc.); sticlă organică. /<germ. Plexiglas, fr. plexiglas
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PLEXIGLÁS s.n. Material plastic, transparent și incasabil, folosit ca înlocuitor al sticlei. [< germ. Plexiglas, cf. fr. plexiglas].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PLÉXIGLAS s. n. material plastic, transparent și incasabil, înlocuitor al sticlei; polimetacrilat, stiplex. (< germ. Plexiglas, fr. plexiglas)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PLEXIGLÁS s. (CHIM.) stiplex, polimetacrilat de metil, sticlă organică.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pléxiglas s. n. (sil. -glas)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink