PLEOCROÍSM s. n. (Fiz.) Fenomen de modificare a culorii anumitor cristale când sunt privite prin transparență din diferite direcții; policroism. [Pr.: ple-o-] – Din fr. pléochroïsme.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PLEOCROÍSM s.n. Policroism. [Pron. ple-o-. / < fr. pléochroïsme, cf. gr. pleon – numeros, chroa – tentă, culoare].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PLEOCROÍSM s. n. policroism. (< fr. pléochroïsme)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PLEOCROÍSM s. v. policroism.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pleocroísm s. n. (sil. ple-o-cro-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink