PLEOÁPĂ, pleoape, s. f. 1. Fiecare dintre cele două membrane mobile, mărginite de gene, care acoperă și protejează ochiul în partea anterioară. 2. (Înv. și pop.) Capac (la sicriu). [Var.: (2) plioápă s. f.] – Cf. bg. pohlupka.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
RACAI
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PLEOÁPĂ ~e f. Cută mobilă de piele având pe margini gene, formată din două părți, care se închid și se deschid pe suprafața anterioară a ochiului, protejând-o și umezind-o uniform. [G.-D. pleoapei; Sil. pleoa-] /cf. bulg. pohlupka
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PLEOÁPĂ s. (ANAT.) (rar) clipă, (înv.) geană, palpebră.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PLEOÁPĂ s. v. capac.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
pleoápă s. f. (sil. pleoa-), g.-d. art. pleoápei; pl. pleoápe
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a băga pleaopă expr. (intl.) a privi atent.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a băga pleoapă expr. (intl.) a privi atent
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a-i da pleoapele în gene expr. a ațipi, a adormi.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink