PLENUÍ, plenuiesc, vb. IV. Tranz. (Înv. și pop.) A jefui, a prăda. – Plean + suf. -ui.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PLENUÍ vb. v. jefui, prăda.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

plenuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. plenuiésc, imperf. 3 sg. plenuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. plenuiáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink