PLEBÉIC, -Ă, plebeici, -ce, adj. (Rar) Al plebei (1), de plebe (1). [Pr.: -be-ic] – Plebe + suf. -ic.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

PLEBÉIC, -Ă adj. (Rar) Plebeian. [Pron. -be-ic. / cf. germ. plebejisch].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PLEBÉIC, -Ă adj. plebeian. (< germ. plebejisch)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

plebéic adj. m. (sil. -be-ic), pl. plebéici; f. sg. plebéică, pl. plebéice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink