9 definiții pentru plavie, plăviu   declinări

PLÁVIE, plavii, s. f. Insuliță plutitoare (sau fixată la malul apei) formată din stuf, ierburi, rizomi, rădăcini de arbori etc. intrate în putrefacție și amestecate cu nămol. ◊ Expr. A se lăsa (sau a se lungi) plavie = a se întinde la pământ. [Pl. și: (pop.) plăvii] – Din sl. plavĩ.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PLÁVIE ~i f. Îngrămădire de stuf, buruieni și rădăcini, amestecate cu nămol, care plutește pe apă sau stă fixată de mal. [G.-D. plaviei] /<sl. plavi
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PLÁVIE s. v. insulă plutitoare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

plávie, plăvii, s.f. (reg.) 1. insulă plutitoare alcătuită din plaur (stuf, ierburi, rizomi, rădăcini de arbori, crengi și nămol); plaur, cocioc, năcladă. 2. (cu forma plavă) navă, corabie; plută. 3. pădure doborâtă de vânt; palancă. 4. șir de trestii înfipte în pământ, din care ciobanii își fac adăpost. 5. limbă de foc; plavină. 6. (adv.) în cantitate sau în număr mare.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

plávie (plắvii), s. f. – Morman, grămadă de crengi și ierburi amestecate cu pămînt, care plutesc pe suprafața anumitor rîuri. – Var. plaghie. Sl. plavĭ „navă”, din plaviti „a pluti” (Cihac, II, 267; Conev 38). E dubletul lui plavă, s. f. (Olt., plasă de pescuit); cf. și plaur.Der. plavină, s. f. (Bucov., limbă de foc; pală de fîn); plavnă, s. f. (regiune mlăștinoasă); plavcă, s. f. (loc unde se usucă năvoadele).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

plávie s. f. (sil. -vi-e), art. plávia (sil. -vi-a), g.-d. art. pláviei; pl. plávii, art. pláviile (sil. -vi-i-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PLĂVÍU, -ÍE, plăvii, adj. (Înv. și reg.; despre oameni) Plăviț (2). ♦ (Înv.) Palid. – Plav (reg., despre boi, „care are părul de culoare (albă-)gălbuie” < sl.) + suf. -iu.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PLĂVÍU adj. v. bălai, bălan, blond, galben.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

plăvíu adj. m., f. sg. plăvíe; pl. m. și f. plăvíi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink