PLATOȘĂ, platoșe, s. f. Armură de zale, de fier, de piele etc. de forma unui pieptar, cu care se îmbrăcau oștenii în Antichitate și în Evul Mediu spre a se apăra de loviturile dușmanilor; cuirasă. – Et. nec.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de Babaroase | Semnalează o greșeală | Permalink

PLÁTOȘĂ, platoșe, s. f. Armură de zale, de fier, de piele etc. de forma unui pieptar, cu care se îmbrăcau oștenii în antichitate și în evul mediu spre a se apăra de loviturile dușmanilor; cuirasă. – Et. nec.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PLÁTOȘĂ ~e f. înv. Pieptar din plăci de metal pe care îl îmbrăcau luptătorii în scop protector; cuirasă. /Orig. nec.
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PLÁTOȘĂ s. v. cuirasă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

plátoșă (-e), s. f. – Cuirasă, plastron, carapace. Origine incertă. Baza cuvîntului este lat. med. plata „placă”, germ. Platte, cf. ceh. plát „placă”, platy „cuirasă” (Cihac, II, 262). Probabil se datorează der. cu suf. -oș (*platoș „făcut din plăci”) sau poate pronunțării mag. a lat. med. platus. – Der. împlătoșa, vb. (a acoperi cu platoșe).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

plátoșă s. f., g.-d. art. plátoșei; pl. plátoșe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink