plastográfă s. f. (sil. -gra-), g.-d. art. plastográfei; pl. plastográfe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PLASTOGRÁF, -Ă, plastografi, -e, s. m. și f. Persoană care falsifică documente sau semnături pe documente, dându-le drept autentice; persoană care plastografiază. – Din ngr. plastoghráfos.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PLASTOGRÁF ~ă (~i, ~e) m. și f. Persoană care plastografiază; falsificator de documente sau/și de semnături. /<ngr. plastográfos
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PLASTOGRÁF, -Ă s.m. și f. Cel care plastografiază. [< ngr. plastografos].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PLASTOGRÁF, -Ă s. m. f. cel care plastografiază. (< ngr. plastografos)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PLASTOGRÁF s. v. falsificator, măsluitor, plastografie, plăsmuitor.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

plastográf s. m. (sil. -graf), pl. plastográfi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink