PLASMÁTIC, -Ă, plasmatici, -ce, adj. Care se referă la plasmă (1), de plasmă; format din plasmă. – Din fr. plasmatique.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

PLASMÁTIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de plasmă; propriu plasmei. 2) Care constă din plasmă. Substanță ~că. /<fr. plasmatique
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PLASMÁTIC, -Ă adj. Referitor la plasmă; de natura plasmei. [< fr. plasmatique].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PLASMÁTIC, -Ă adj. 1. referitor la plasmă; de natura plasmei; plasmic. 2. care aparține citoplasmei. 3. puțin închegat, conturat, difuz, imprecis. (< fr. plasmatique)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

plasmátic adj. m., pl. plasmátici; f. sg. plasmátică, pl. plasmátice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink