PLANTAGINACÉE, plantaginacee, s. f. (La pl.) Familie de plante erbacee, cu frunze întregi, mai rar lobate, dispuse de obicei în rozetă bazală, cu flori hermafrodite, rar unisexuate, dispuse în spice sferice sau cilindrice, și cu fructe capsule sau nucule; (și la sg.) plantă din această familie. – Din fr. plantaginacées.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

PLANTAGINACÉE s.f.pl. Familie de plante erbacee, având ca tip pătlagina; (la sg.) plantă din această familie. [Pron. -ce-e, sg. invar. / < fr. plantaginacées, cf. lat. plantagin – pătlagină].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PLANTAGINACÉE s. f. pl. familie de plante erbacee, cu frunze dispuse în rozetă bazală, cu flori hermafrodite, rar unisexuate, dispuse în spice, și cu fructe capsule sau nucule: plantago. (< fr. plantaginacées)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

plantaginacée s. f., pl. plantaginacée
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink