3 definiții pentru plăpomar

plăpomar m. cel ce face plapome.

plăpomár m. (d. plapomă). Acela care face plapome. – Și plăpă-. V. mindirigiŭ.

mindirigíŭ m. (turc. minderği). Est. Lucrător de mindire, saltele, plapome. – În vest plăpomar [!]. În Mold. sud amîndoŭă.

Intrare: plăpomar
plăpomar
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.