PLĂCÚȚĂ, plăcuțe, s. f. Diminutiv al lui placă. – Placă + suf. -uță.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

plăcúță s. f., g.-d. art. plăcúței; pl. plăcúțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink