PISÁR, pisari, s. m. Funcționar de cancelarie însărcinat în trecut cu copierea sau redactarea unor acte, documente etc. și care adesea avea și alte sarcini administrative. [Var.: pisér s. m.] – Din sl. pisarĩ, pol. pisarz.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PISÁR ~i m. înv. Slujbaș într-o cancelarie care avea în însărcinarea sa copierea și întocmirea actelor; copist; scrib. /<sl. pïsari, pol. pisarz
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PISÁR s. v. diac.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pisár (pisári), s. m. – Scriitor, copist. Sl. pisarĭ (Miklosich, Slaw. Elem., 35), cf. sb., slov. pisar. Sec. XVII, înv. – Der. pisanie, s. f. (inscripție), din sl. pisanije; pisărie, s. f. (birou de acte).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

pisár s. m., pl. pisári
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pisăr, pisări, s.m. (înv. și reg.) 1. logofăt, scriitor de cancelarie. 2. copist.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

pisár, pisari s. m. (Înv.) Persoană care se ocupa cu copierea sau cu întocmirea unor acte de administrație; diac, grămătic. [Var.: pisér, pisắr, pisáriu, pizắr s. m.] – Din sl. pisarĭ.
Sursa: D.Religios (1994) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

pisar, pisari s. m. (intl.) polițist din serviciul judiciar.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink