PISĂLOGEÁLĂ, pisălogeli, s. f. (Fam.) Faptul de a pisălogi; vorbire care plictisește, sâcâială, cicăleală. – Pisălogi + suf. -eală.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PISĂLOGEÁLĂ s. v. bodogăneală, cicăleală, dăscăleală, sâcâială.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pisălogeálă s. f., g.-d. art. pisălogélii; pl. pisălogéli
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

pisălogeală, pisălogeli s. f. sâcâială; reluare insistentă a unui subiect de discuție
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink