PIROTÉHNIC, -Ă, pirotehnici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care aparține pirotehniei, privitor la pirotehnie; produs prin pirotehnie. 2. S. f. Pirotehnie. – Din fr. pyrotechnique.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PIROTÉHNIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de pirotehnie; propriu pirotehniei. /<fr. pyrotechnique
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PIROTÉHNIC, -Ă adj. Referitor la pirotehnie; produs prin pirotehnie. [< fr. parotechnique].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PIROTÉHNIC, -Ă I. adj. referitor la pirotehnie; produs prin pirotehnie. II. s. f. pirotehnie. (< fr. pyrotechnique)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

pirotéhnic adj. m. tehnic
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink