PIROLÁTRU s.m. (Liv.) Adorator al focului. [< fr. pyrolâtre].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PIROLÁTRU, -Ă s. m. f. adorator al focului. (< fr. pyrolâtre)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

pirolátru s. m., pl. pirolátri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink