PIÓS, PIOÁSĂ, pioși, pioase, adj. (Despre oameni) Pătruns de sentimente de evlavie (religioasă) sau de afecțiune plină de respect; (despre manifestări, acțiuni, creații ale oamenilor) care exprimă, denotă evlavie sau o afecțiune respectuoasă; care este determinat de evlavie sau de o afecțiune respectuoasă. [Pr.: pi-os] – Din fr. pieux.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PIÓS pioásă (pióși, pioáse) (despre persoane) 1) Care respectă cu strictețe prescripțiile religiei; evlavios; cuvios; cucernic; religios. 2) Care vădește o stimă deosebită; pătruns de respect. [Sil. pi-os] /<fr. pieux
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PIÓS, -OÁSĂ adj. Evlavios, cuvios; (p. ext.) animat, însuflețit de dragoste și de respect. [Pron. pi-os. / cf. fr. pieux, lat. pius].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PIÓS, -OÁSĂ adj. evlavios, cuvios; (p. ext.) însuflețit de dragoste și de respect. (< fr. pieux)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

piós adj. m., pl. pióși; f. sg. pioásă, pl. pioáse
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink