pioncăiálă, pioncăiéli, s.f. (reg.) 1. strigătul curcilor. 2. pițigăială în vorbire. 3. vedere slabă; pioncăit, pioncănit. 4. migală.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink