píncă s.f. (reg.) vechi instrument muzical popular de suflat, făcut din trestie sau soc, fără găuri; trișcă.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

píncă (pínci), s. f. – (Arg.) Bani, parale. Germ. Pinke „cutia de bani la jocurile de cărți” (Vasiliu, GS, VII, 122).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

pincă s. f. sg. 1. mită. 2. (intl.) bani mulți.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink