PINACOTÉCĂ, pinacoteci, s. f. Colecție mare de tablouri; muzeu în care se expune și se păstrează o asemenea colecție. – Din fr. pinacothèque, germ. Pinakothek.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PINACOTÉCĂ ~ci f. 1) Colecție mare de opere pictate. 2) Muzeu în care se expune și se păstrează o asemenea colecție. /<fr. pinacotheque
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PINACOTÉCĂ s.f. Mare colecție de tablouri și de obiecte de artă; clădire unde se păstrează și se expune o astfel de colecție. [Pl. -ci, -ce. / cf. fr. pinacothèque, lat. pinacotheca, gr. pinakotheke < pinax – tablou, theke – depozit].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PINACOTÉCĂ s. f. mare colecție de tablouri; muzeu de pictură. (< fr. pinacothèque, lat. pinacotheca, germ. Pinakotheck)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

pinacotécă s. f., g.-d. art. pinacotécii; pl. pinacotéci
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink