pilugí, pilugésc, vb. IV (înv.) a bate, a pisa cu pilugul.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

pilúgă, pilúgi, s.f. (reg.) scobitură în talpa, în vatra sau în pereții unei galerii de mină, în care se introduc capetele stâlpilor și armăturii galeriei.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink