PILÓS1, -OÁSĂ, piloși, -oase, adj. (Pop.; despre ființe) Tare, puternic, rezistent; p. ext. răbdător; tenace. – Pilă1 + suf. -os.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
oprocopiuc
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PILÓS2, -OÁSĂ, piloși, -oase, adj. (Anat.) Care aparține părului, privitor la păr; care are păr. – Din fr. pileux, lat. pilosus, -a.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
oprocopiuc
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PILÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) Care are păr; cu păr. 2) Care ține de păr; privitor la păr. /<fr. pileux, lat. pilosus, ~a
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PILÓS, -OÁSĂ adj. (Anat.) Referitor la păr, de păr, al părului. ♦ (Bot.; despre un organ) Acoperit cu păr. [Cf. fr. pileux, lat. pilosus < pilus – păr].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PILÓS, -OÁSĂ adj. (anat.) referitor la păr. ◊ (bot.; despre un organ) acoperit cu păr. (< fr. pileux, lat. pilosus)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PILÓS adj. v. perseverent, puternic, răbdător, rezistent, stăruitor, tare, tenace.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
pilós, piloásă, pilóși, piloáse, adj. (pop.; despre ființe) 1. puternic, rezistent, tare; răbdător, tenace. 2. (fig.) care folosește pilele în relații, cu pile. 3. (reg.; despre pâine, cozonaci etc.) care nu este bine copt.
Sursa: DAR
(2002)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
pilós (tare, păros) adj. m., pl. pilóși; f. sg. piloásă, pl. piloáse
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
pilos, -oasă, piloși, -oase adj. (peior.) care se bucură (în mod abuziv și ilegal) de protecția unei persoane sus-puse sau cu un statut social ce îi permite asumarea gestului protector.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink