PIEDICÚȚĂ, piedicuțe, s. f. Plantă erbacee cu tulpina lungă și târâtoare, cu frunzele mici și dese, cu inflorescența în formă de spic (Lycopodium clavatum). – Piedică + suf. -uță.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PIEDICÚȚĂ s. (BOT.; Lycopodium clavatum) (pop.) brădișor, (reg.) bunceag, bunget, cornățel, cornișor, piedică, barba-ursului, brânca-ursului, brâul-vântului, brâușorul-vântului, crucea-pământului, iarba-ursului, laba-lupului, laba-ursului, mușchi-de-pământ, părul-porcului, talpa-ursului.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

piedicúță s. f., g.-d. art. piedicúței; pl. piedicúțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink