PÍCK-UP s. n. Aparat care redă (și reglează) sunetele înregistrate pe un disc cu ajutorul dozei de redare; p. restr. doză de redare. [Pr.: píc-ap] – Din engl. pick-up.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
oprocopiuc
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PICK-UP [pr.: pic-áp] n. Aparat pentru reproducerea prin procedee electromagnetice a sunetelor înregistrate pe un disc. /Cuv. engl.
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PÍCK-UP s.n. v. picup.
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PICK-UP PÍC-AP/ s. n. aparat de redare prin mijloace electroacustice a sunetelor înregistrate pe discuri; electrofon. (< engl. pick-up)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
!píck-up (angl.) [pron. pícap] s. n., art. píck-upul; pl. píck-upuri
Sursa: DOOM 2
(2005)
|
Adăugată de
liastancu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PICK-UP, pick-upuri, s. n. Vehicul utilitar ușor, compus dintr-o cabină (cu unul sau două rânduri de scaune) pentru pasageri și o platformă descoperită, în spate, pentru transport marfă. – Din engl. pick-up.
Sursa: Neoficial
|
Adăugată de
ivascu
| Semnalează o greșeală
| Permalink