PETICÍRE, peticiri, s. f. Acțiunea de a (se) petici și rezultatul ei; peticit1. – V. petici.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
oprocopiuc
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PETICÍRE s. cârpire, cârpit, peticit. (~ unei ghete.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
peticíre s. f., g.-d. art. peticírii; pl. peticíri
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PETICÍ, peticesc, vb. IV. 1. Tranz. A pune petice (1), a repara cu petice o haină ruptă, un obiect stricat etc.; a cârpi. ♦ (Fam.) A repara un aparat, un sistem tehnic cu mijloace rudimentare și în mod provizoriu; a cârpăci. ♦ A îmbunătăți într-o măsură oarecare un lucru prost făcut. 2. Tranz. și refl. (Rar) A face să rămână sau a rămâne numai petice (1); a (se) rupe în bucăți; a (se) zdrențui ◊ Expr. (Tranz.; fam.) A-i petici (cuiva) cojocul = a bate foarte tare (pe cineva). 3. Tranz. A astupa gropile și spărturile unui drum cu material pietros. [Var.: petecí vb. IV] – Din petic.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
oprocopiuc
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A PETICÍ ~ésc tranz. 1) (haine, încălțăminte etc.) A repara prin aplicarea unor petice; a cârpi. 2) rar A face să se peticească; a zdrențui; a ferfeniți. 3) (străzi, trotuare, șosele) A îndrepta prin astuparea porțiunilor deteriorate. /Din petic
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A SE PETICÍ pers. 3 se ~éște intranz. rar 1) (mai ales despre haine) A se preface în petice (prin întrebuințare îndelungată); a se zdrențui; a se ferfeniți. 2) fig. A se face ca peticul. /Din petic
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PETICÍ vb. a cârpăci, a cârpi, (rar) a peticări, (pop.) a potlogi. (A ~ o gheată.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PETICÍ vb. v. sfâșia, zdrențui.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
peticí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. peticésc, imperf. 3 sg. peticeá; conj. prez. 3 sg. și pl. peticeáscă
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a-i petici (cuiva) cojocul expr. a bate (pe cineva).
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
petici, peticesc v. t. a repara un aparat, un sistem tehnic etc. cu mijloace rudimentare și în mod provizoriu; a cârpăci
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink