PETIȚIONÁ, petiționez, vb. I. Intranz. (Rar) A înainta o petiție, a cere, a revendica etc. ceva printr-o petiție. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. pétitionner.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

A PETIȚIONÁ ~éz intranz. rar 1) A cere ceva printr-o petiție; a revendica printr-o petiție. 2) A înainta o petiție unei autorități. [Sil. -ți-o-] /<pétitionner
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PETIȚIONÁ vb. I. intr. A solicita ceva printr-o petiție. [Pron. -ți-o-. / < fr. pétitionner].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PETIȚIONÁ vb. intr. a solicita ceva printr-o petiție. (< fr. pétitionner)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

petiționá vb. (sil. -ți-o-), ind. prez. 1 sg. petiționéz, 3 sg. și pl. petiționeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink