PESCUÍNĂ, pescuine, s. f. (Înv.) Locul unde se prindea și, uneori, unde se creștea pește; heleșteu, lac; piscină. – Din pescui (după lat. lit. piscina).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

PESCUÍNĂ s. v. heleșteu, iaz.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink