PERSONALIZÁ, personalizez, vb. I. Tranz. (Rar) 1. A personifica (1). 2. A individualiza. – Din fr. personnaliser.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
oprocopiuc
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A PERSONALIZÁ ~éz tranz. rar 1) v. A PERSONIFICA. 2) A prezenta prin ceea ce este personal, individual; a individualiza. /<fr. personnaliser
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PERSONALIZÁ vb. I. tr. (Rar) A reprezenta sub trăsăturile unei persoane; a personifica. ♦ A individualiza. [< fr. personnaliser].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PERSONALIZÁ vb. tr. 1. a personifica (1). 2. a individualiza. (< fr. personnaliser)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PERSONALIZÁ vb. v. individualiza, particulariza, personifica.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
personalizá vb., ind. prez. 1 sg. personalizéz, 3 sg. și pl. personalizeáză
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
personalizá vb. I A face să devină personal, a individualiza ◊ „Actorul personalizează totul: modul de a purta un costum [...], modul de a sorbi o cafea în cabinetul directorial [...]” R.l. 1 II 84 p. 2. ◊ „Un accent deosebit a fost pus pe realizarea unei plastici arhitecturale care să personalizeze ansamblul, dându-i un caracter de originalitate prin folosirea elementelor decorative luate și prelucrate din arhitectura tradițională a Bucureștiului.” R.l. 22 IX 84 p. 5 (din fr. personnaliser; PR 1950; DEX, DN3)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink