PERGAMÉNT, pergamente, s. n. 1. Piele (de oaie, de vițel etc.) prelucrată special pentru a se putea scrie pe ea, folosită în trecut în loc de hârtie. 2. Document, text scris pe pergament (1). 3. Hârtie translucidă care nu lasă să pătrundă grăsimile sau umezeala, folosită mai ales la ambalarea alimentelor; hârtie pergaminată. – Din lat. pergamentum.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PERGAMÉNT ~e n. 1) Piele de animal prelucrată special, pe care se scria în trecut. 2) Text scris pe astfel de piele. 3) Hârtie puțin transparentă prin care nu răzbate grăsimea sau umezeala, întrebuințată, mai ales, ca ambalaj pentru produse alimentare. /<lat. pergamentum, germ. Pergament
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PERGAMÉNT s.n. 1. Piele preparată special pentru a se putea scrie pe ea. 2. Document vechi scris pe o piele de acest fel. 3. Hârtie translucidă rezistentă și impermeabilă, folosită mai ales la împachetare. [Pl. -te, -turi. / < germ. Pergament, cf. lat. pergamenta < Pergam – vechi oraș în Asia Mică].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PERGAMÉNT s. n. 1. piele preparată special pentru a se putea scrie pe ea. 2. document vechi scris pe o piele de acest fel. 3. hârtie translucidă rezistentă și impermeabilă, folosită la ambalarea alimentelor; pergamin. (< lat. pergamentum, germ. Pergament)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PERGAMÉNT s. 1. (înv.) membrană, (franțuzism înv.) parșemin. (Documente scrise pe ~.) 2. hârtie pergaminată. (~ pentru mezeluri.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
pergamént (pergaménte), s. n. – Piele de scris; document scris pe piele. Germ. Pergament.
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
pergamént s. n., pl. pergaménte
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PERGAMÉNT (‹ germ.) s. n. 1. Material din piele de animal tânăr, netăbăcită (de vițel, miei, iezi) preparat special după metode complicate, folosit, mai ales, în Evul Mediu și Renaștere pentru manuscrise, iar în prezent se folosește la fabricarea instrumentelor muzicale și în legătorie, mai ales pentru cărți prețioase etc. Cunoscut din Antichitate, se consideră că a apărut la Pergam în timpul regelui Eumenes II (197-159 î. Hr.); i s-a dat numele după acest oraș datorită perfecționării tehnicilor de prelucrare făcute aici. ♦ Document, text etc. scris pe o astfel de piele. 2. Hârtie de tip special, rezistență și impermeabilă la aer, la grăsimi și la apă, cu aspect asemănător p. (1), folosită mai ales la ambalarea alimentelor.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink