PERDELUÍT, -Ă, perdeluiți, -te, adj. (Rar) Acoperit cu perdele (1). – V. perdelui.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

PERDELUÍ, perdeluiesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) acoperi, a (se) învălui ca într-o perdea (1). – Perdea + suf. -ălui.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

A PERDELUÍ ~iésc tranz. 1) A acoperi cu o perdea. 2) fig. A învălui ca o perdea. /perdea + suf. ~ălui
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

perdeluí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. perdeluiésc, imperf. 3 sg. perdeluiá; conj. prez. 3 sg. și pl. perdeluiáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink