PENITENCIÁR, -Ă, penitenciari, -e, s. n., adj. 1. S. n. Închisoare. 2. Adj. Care se referă la închisoare, care aparține închisorii. [Pr.: -ci-ar] – Din fr. pénitencier.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PENITENCIÁR1 ~e n. Instituție corecțională în care își ispășesc pedeapsa persoane private de libertate; închisoare; pușcărie. [Sil. -ci-ar] /<fr. pénitencier
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PENITENCIÁR2 ~ă (~i, ~e) Care ține de închisori; propriu închisorilor. /<fr. pénitencier
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PENITENCIÁR, -Ă adj. Referitor la penitenciar, de penitenciar. [< fr. pénitentiaire].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PENITENCIÁR s.n. Închisoare. [Pron. -ci-ar. / cf. fr. pénitencier].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PENITENCIÁR, -Ă I. adj. referitor la penitenciar (II). II. s. n. închisoare. (< fr. pénitentiaire, /II/ pénitencier)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PENITENCIÁR s. v. închisoare.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
penitenciár adj. m. (sil. -ci-ar), pl. penitenciári; f. sg. penitenciáră, pl. penitenciáre
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
penitenciár s. n. (sil. -ci-ar), pl. penitenciáre
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink