18 definiții pentru «penal»   declinări

PENÁL, -Ă, penali, -e, adj. (Despre dispoziții cu caracter de lege) Care are un caracter represiv, care se ocupă de infracțiuni și prevede pedepsele care trebuie aplicate. ◊ Drept penal (și substantivat, n.) = ramură a științei dreptului care se ocupă de normele juridice cu caracter represiv. Cod penal = ansamblu principalelor norme juridice care definesc infracțiunile și stabilesc sancționarea lor. Proces penal sau acțiune penală = acțiune în justiție pornită împotriva unui infractor cu scopul de a obține pedepsirea lui potrivit legilor în vigoare. Fapt penal = infracțiune. Sancțiune penală = pedeapsă prevăzută de legile penale. Clauză penală = clauză prin care părțile unui contract evaluează anticipat daunele ce se cuvin creditorului în caz de neexecutare, executarea cu întârziere sau executarea necorespunzătoare a obligațiilor contractuale. – Din lat. poenalis, fr. pénal.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

PENÁL ~ă (~i, ~e) jur. Care ține de urmărirea și de pedepsirea infractorilor; cu caracter represiv. ◊ Cod ~ culegere de legi în care se definesc infracțiunile și se stabilesc pedepsele corespunzătoare. Proces ~ proces intentat împotriva unui infractor cu scopul de a obține pedepsirea lui conform prevederilor legii. Drept ~ ramură a științei dreptului care se ocupă cu studiul normelor juridice cu caracter represiv. /<lat. poenalis, fr. pénal
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PENÁL s.n. v. penar.
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PENÁL, -Ă adj. Cu caracter represiv; care se referă la infracțiuni sancționate cu pedepse. ♦ Drept penal = ramură a științei dreptului care studiază normele juridice cu caracter represiv; cod penal = ansamblul principalelor norme juridice care definesc infracțiunile și stabilesc sancționarea lor. // s.n. Drept penal. [Cf. fr. pénal, lat. poenalis < poena – pedeapsă].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PENÁL, -Ă I. adj. referitor la infracțiuni sancționate cu pedepse. ♦ drept ~ = ramură a științei dreptului care studiază normele juridice cu caracter represiv; cod ~ = ansamblul principalelor norme juridice care definesc infracțiunile și stabilesc sancționarea lor; fapt ~ = infracțiune. II. s. n. drept penal. (< fr. pénal, lat. poenalis)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

penál adj. m., pl. penáli; f. sg. penálă, pl. penále
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

A EXECUTA O CONDAMNARE PENALĂ a se exila, a face pușcăria cu berilă, a fi în postul mare, a intra în postul cel mare, a merge la reciclare, a sta la naftalină.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

coardă penală expr. (peior.) 1. prostituată luată în vizorul poliției. 2. (deț.) homosexual pasiv.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

CONDAMNARE PENALĂ băț, boabă, patalama, porție, trofeu.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

conducte penale expr. (deț.) macaroane.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

femeie / fetiță penală expr. (deț.) 1. homosexual pasiv. 2. om fricos, care se lasă ușor intimidat și dominat.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

gită penală expr. (intl.) prostănac, nerod, nătărău.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

jartea penală expr. (deț.) homosexual pasiv.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

jeg penal expr. (deț., peior.) individ dezorientat / murdar, neîngrijit; fără personalitate.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

penală, penale s. f. (deț.) 1. țigară din hârtie de ziar și tutunul recuperat de la mai multe mucuri de țigări. 2. homosexual pasiv.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

șampanie penală expr. (deț.) băutură obținută din amestecul de pastă de dinți, lămâie și zahăr.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

țigară penală expr. (deț.) țigară răsucită manual din tutunul adunat din chiștoace.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

zdreanță penală expr. (peior.) 1. prostituată de ultimă speță. 2. individ declasat. 3. infractor.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink