PELARGÓNIE, pelargonii, s. f. (Bot.) Nume dat mai multor specii de mușcată. – Din germ. Pelargonie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

PELARGÓNIE ~i f. 1) Plantă erbacee decorativă cu frunze rotunde, păroase și cu flori roșii, roz sau albe, dispuse în umbele; mușcată. 2) Floare a unei astfel de plante. [G.-D. pelagroniei] /<germ. Pelargonie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PELARGÓNIE s.f. Plantă decorativă cu frunze catifelate și păroase și flori albe, roz sau roșii; (pop.) mușcată. [Gen. -iei. / < germ. Pelargonie].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PELARGÓNIE s. f. plantă decorativă cu frunze catifelate și păroase și flori albe, roz sau roșii; mușcată. (< germ. Pelargonie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PELARGÓNIE s. v. mușcată.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pelargónie s. f. (sil. -ni-e), art. pelargónia (sil. -ni-a), g.-d. art. pelargóniei; pl. pelargónii, art. pelargóniile (sil. -ni-i-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink