PECÚLIU s. n. 1. (În antichitate) Sumă de bani economisită de un sclav pentru a-și răscumpăra libertatea: gratificație acordată unui sclav de către stăpânul său sau unui soldat la eliberare. 2. Sumă de bani primită de un condamnat după ispășirea pedepsei, pentru munca prestată în timpul detențiunii; p. gener. bani economisiți, agoniseală. – Din lat. peculium.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

PECÚLIU n. 1) (în antichitate) Sumă de bani care i se acorda unui sclav sau unui soldat roman la eliberare. 2) Remunerație pe care o primește un condamnat după ispășirea pedepsei pentru munca în închisoare. /<lat. peculium
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PECÚLIU s.n. 1. Avere câștigată de un tânăr neemancipat, de un sclav sau de un soldat și pe care acesta o primea la emancipare sau la eliberare. 2. Sumă mică, neînsemnată (economisită, strânsă prin muncă). ♦ Sumă de bani primită de un condamnat după ispășirea pedepsei, pentru munca prestată în timpul detențiunii. [Pron. -liu. / < lat. peculium, cf. fr. pécule].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PECÚLIU s. n. 1. sumă de bani economisită de un sclav sau de un soldat roman, pe care acesta o primea la eliberare; gratificație acordată unui sclav roman de către stăpânul său. 2. economie realizată în folosul unui copil minor de către tutorele său, până la emancipare. 3. sumă mică, neînsemnată, economisită prin muncă. 4. parte cuvenită unui condamnat din remunerația muncii în timpul executării pedepsei. ◊ remunerația muncii efectuate de bolnavii psihici în cadrul ergoterapiei. (< lat. peculium)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

pecúliu s. n. [-liu pron. -lĩu]
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink