PEȚIÓL, pețioluri, s. n. Parte a frunzei care susține limbul și care se prinde de tulpină sau de ramuri; codiță. [Pr.: -ți-ol] – Din fr. pétiole, lat. petiolus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PEȚIÓL ~uri n. bot. Formație vegetală prin care frunza se leagă de ramură sau de tulpină; codiță. [Sil. -ți-ol] /<fr. pétiole, lat. petiolus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PEȚIÓL s.n. Codița frunzei. [Pron. -ți-ol, pl. -luri, (s.m.) -li. / < fr. pétiole, cf. lat. petiolus – picioruș].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PEȚIÓL s. n. codiță a frunzei. (< fr. pétiole, lat. petiolus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PEȚIÓL s. (BOT.) codiță. (~ul susține limbul unei frunze.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pețiól s. n. (sil. -ți-ol), pl. pețióluri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink