PAVAGÍU, pavagii, s. m. (Rar) Pavator. – Pava + suf. -giu.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

PAVAGÍU s. v. pietrar.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pavagíu s. m., art. pavagíul; pl. pavagíi, art. pavagíii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink