PÁUZĂ, pauze, s. f. 1. Suspendare, oprire temporară a unei acțiuni, a unei mișcări, a unei activități; interval de timp cât durează această întrerupere; repaus. ◊ Loc. adv. Fără pauză = continuu, neîntrerupt. ♦ (La școală) Recreație¹. ♦ (La spectacole) Antract. 2. (Concr.) Semn muzical, corespunzător valorilor de fraze de note, care se pune pe portativ pentru a indica întreruperea unei fraze muzicale și durata acestei întreruperi. 3. (Concr.) Linie orizontală, mai lungă decât cratima, folosită ca semn de punctuație pentru a indica cititorului o oprire în lectură mai mare decât la virgulă sau pentru a separa două părți deosebite ale unui text. [Pr.: pa-u-] – Din lat. pausa, fr. pause, germ. Pause.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

PÁUZĂ ~e f. 1) Întrerupere temporară a unei activități; recreație; odihnă; răgaz; repaus. 2) Perioadă de trecere în timpul vorbirii. 3) muz. Semn grafic care se pune pe portativ pentru a indica întreruperea melodiei și durata de tăcere. 4) lingv. Semn de punctuație constând dintr-o bară care indică o oprire (puțin mai mare decât la virgulă) în timpul lecturii sau care deosebește două părți diferite ale aceluiași text. [G.-D. pauzei; Sil. pa-u-] /<lat. pausa, fr. pause, germ. Pause
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PÁUZĂ s.f. 1. Întrerupere momentană a unei acțiuni. ♦ Antract. 2. Semn muzical care indică o întrerupere de o anumită durată a frazei muzicale. ♦ Semn de punctuație de forma unei liniuțe orizontale, folosit pentru a arăta o oprire în lectură; timpul de oprire cerut de respirație la recitarea versurilor. [< lat., it. pausa, cf. gr. pause, germ. Pause].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PÁUZĂ s. f. 1. întrerupere momentană a unei acțiuni. ◊ reacție (2). ◊ antract. 2. semn convențional care indică o întrerupere pe o durată determinată a frazei muzicale. 3. semn de punctuație (-) pentru a arăta o oprire în lectură. 4. timpul de oprire cerut de respirație la recitarea versurilor. (< lat. pausa, fr. pause, germ. Pause)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PÁUZĂ s. 1. repaus. (~ de amiază, într-o întreprindere.) 2. v. recreație. (Elevii ies în ~.) 3. v. antract. (În ~ unui spectacol.) 4. v. întrerupere. 5. suspensie. (Momente de ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

páuză s. f. (sil. pa-u-), g.-d. art. páuzei; pl. páuze
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

pauză, semn convențional, corespunzător valorilor* de note, care indică întreruperea cântării pe o durată determinată. P. sunt marcate cu semne corespunzătoare notelor. Punctul* așezat în dreapta p. are același efect ca și în cazul notei: prelungește durata p. cu jumătate din valoare. Al doilea punct din dreapta p. prelungește durata acesteia cu încă un sfert din valoare (sau cu jumătate din valoarea primului punct). P. notei întregi este și semnul convențional cu care se notează p. unei măsuri* (de orice fel ar fi ea). V. Generalpause.
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink