patricídă s. f. (sil. -tri-), g.-d. art. patricídei; pl. patricíde
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PATRICÍD, -Ă, patricízi, -de, subst. (Rar) 1. S. n. Paricid (1). 2. S. m. și f. Paricid (2). – Din lat. patricida.
Sursa: DEX '75
(1975)
|
Adăugată de
tavi
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PATRICÍD1 ~e n. Crimă care constă în uciderea tatălui. /<lat. patricida
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PATRICÍD2 ~zi m. și adjectival Persoană care și-a ucis tatăl. /<lat. patricida
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PATRICÍD s.m. și f. Cel care și-a ucis tatăl. V. paricid. // s.n. Paricid. [< lat. patricida].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PATRICÍD s. m. f. I. cel care și-a ucis tatăl. II. s. n. paricid. (< lat. patricida)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PATRICÍD s. v. paricid.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
patricíd (persoană) s. m. (sil. -tri-), pl. patricízi
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink