PATÉRN, -Ă, paterni, -e, adj. Care aparține tatălui, privitor la tată, de tată, părintesc; după tată. ♦ (Adverbial) Ca un tată, cu sentimente de tată. – Din fr. paterne, lat. paternus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

PATÉRN ~ă (~i, ~e) și adverbial Care este caracteristic pentru tată; de tată. /<fr. paterne, lat. paternus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PATÉRN, -Ă adj. De tată, al tatălui; părintesc; paternal. [Cf. fr. paterne, lat. paternus].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PATÉRN, -Ă adj. care aparține tatălui, de tată. (< fr. paterne, lat. paternus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PATÉRN adj. v. părintesc.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PATÉRN adv. v. părintește.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

patérn adj. m., pl. patérni; f. sg. patérnă, pl. patérne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink