PARTURÍȚIE, parturiții, s. f. (Med.) Naștere (1). – Din lat. parturitio, fr. parturition.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PARTURÍȚIE s.f. (Liv.) Naștere. [Gen. -iei. / < fr. parturition, cf. lat. parturitio].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PARTURÍȚIE s. f. (med.) naștere. (< fr. parturition, lat. parturitio)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PARTURÍȚIE s. 1. naștere. 2. v. fătare.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
parturíție s. f. (sil. -ți-e), art. parturíția (sil. -ți-a), g.-d. art. parturíției; pl. parturíții, art. parturíțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PARTURÍȚIE (‹ fr.; șat. parturitio, de la parturire „a naște”) s. f. (MED.) Actul nașterii puilor, la sfârșitul perioadei de gestație.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink