PAROXITONÍE s. f. (Rar) Însușirea de a fi paroxiton. – Paroxiton + suf. -ie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

PAROXITONÍE s.f. (Lingv.) Însușirea de a fi paroxiton. [< fr. paroxytonie].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

paroxitoníe s. f. (sil. mf. par-), art. paroxitonía, g.-d. paroxitoníi, art. paroxitoníei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink