PARONOMÁZĂ, paronomaze, s. f. Figură de stil constând în asocierea de paronime; paronomasie. – Din fr. paronomase.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

PARONOMÁZĂ ~e f. Figură de stil constând în folosirea paronimelor pentru a obține anumite efecte expresive. /<fr. paronomase
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PARONOMÁZĂ s.f. Figură de stil care constă în alăturarea de cuvinte asemănătoare ca formă, dar cu înțeles deosebit; paronomasie. [Cf. fr. paronomase, gr. paronomasia].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PARONOMÁZĂ s. f. figură de stil, constând în alăturarea de cuvinte asemănătoare ca formă, dar cu înțeles deosebit; paronomasie. (< fr. paronomase, lat., gr. paronomasia)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PARONOMÁZĂ s. (rar) paronomasie. (~ este o construcție stilistică.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

paronomáză s. f. (sil. mf. par-), g.-d. art. paronomázei; pl. paronomáze
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink