PARODÍE, parodii, s. f. 1. Creație literară în care se preiau temele, motivele și mijloacele artistice ale altei opere literare sau ale unui autor în scopul de a obține un efect satiric sau comic. 2. Imitație neizbutită, inferioară sau caricaturală a unui prototip, a unui original. ♦ P. ext. Bătaie de joc. – Din fr. parodie.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
RACAI
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PARODÍE ~i f. 1) Creație literară (muzicală sau plastică) în care se imită și se deformează în mod voit elementele cele mai caracteristice ale operei altui autor, pentru a obține efecte satirice sau comice. 2) Imitație nereușită sau fără valoare a unui original; caricatură. [G.-D. parodiei]] /<fr. parodie
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PARODÍE s.f. Imitație cu intenție de ridiculizare a unei opere literare serioase. ♦ (P. ext.) Imitație nereușită, inferioară originalului. [Gen. -iei. / < fr. parodie, it. parodia, cf. lat., gr. parodia < para – alături, ode – cântec].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PARODÍE s. f. 1. imitație a unei opere literare, cu scopul de a satiriza un autor sau de a realiza efecte comice pe o temă dată. ◊ (p. ext.) imitație nereușită, inferioară originalului. 2. (muz.) piesă cu caracter de glumă, în care se parafrazează una sau mai multe teme. (< fr. parodie, lat., gr. parodia)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
parodíe s. f., art. parodía, g.-d. art. parodíei; pl. parodíi, art. parodíile
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PARODIÁ, parodiez, vb. I. Tranz. A imita o operă literară sau maniera de a scrie a cuiva, cu intenții satirice sau pentru a obține efecte comice. ♦ A reproduce într-o manieră grotescă gesturile, mișcările sau acțiunile cuiva. [Pr.: -di-a] – Din fr. parodier.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
RACAI
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A PARODIÁ ~éz tranz. 1) (opere artistice, mai ales literare, stilurile autorilor) A imita făcând o parodie. 2) (acțiuni, mișcări, gesturi) A reproduce în manieră grotescă (pentru a obține un efect comic sau satiric). [Sil. -di-a] /<fr. parodier
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PARODIÁ vb. I. tr. A face o parodie, a imita ceva cu intenția de a ridiculiza și de a obține efecte comice. [Pron. -di-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. parodier, it. parodiare].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PARODÍÁ vb. tr. a imita o operă literară sau maniera unui autor. (< fr. parodier)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PARODIÁ vb. (rar) a parodiza. (A ~ o poezie.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
parodiá vb. (sil. -di-a), ind. prez. 1 sg. parodiéz, 3 sg. și pl. parodiáză, 1 pl. parodiém (sil. -di-em); conj. prez. 3 sg. și pl. parodiéze; ger. parodiínd (sil. -di-ind)
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
parodie, piesă cu caracter de glumă muzicală, în care se parafrazează (v. parafrază) una sau mai multe teme*, dându-li-se un sens humoristic.
Sursa: DTM
(2010)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink