PARIMÍE, parimii, s. f. 1. (Rar) Proverb; maximă; pildă, învățătură. 2. Parimiar. [Var.: paremíe s. f.] – Din ngr. parimía.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

PARIMÍE ~i f. rar Expresie concisă, deseori figurată, care conține o generalizare sub formă de povață sau de gând înțelept; vorbă din bătrâni; aforism popular; proverb. [Var. paremie] /<ngr. parimía
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PARIMÍE s. (BIS.) parimiar.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PARIMÍE s. v. aforism, cugetare, dicton, învățătură, maximă, parabolă, pildă, proverb, sentință, vorbă bătrânească, zicală, zicătoare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

parimíe (parimíi), s. f. – Proverb, zicătoare, maximă, sentință. – Var. paremie. Mr. parîmie. Ngr. παροιμία. Sec. XVII, înv. – Der. parimiar, s. n. (carte bisericească conținînd texte alese din proverbele lui Solomon).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

parimíe/paremíe s. f., art. parimía/paremía, g.-d. art. parimíei/paremíei, pl. parimíi/paremíi, art. parimíile/paremíile
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink