8 definiții pentru parchet (pl. parchete), parchet (pl. parcheturi)   declinări

PARCHÉT, parchete, s. n. I. Pardoseală executată prin îmbinarea între ele (în formă de desene geometrice) a unor piese din lemn tare (stejar, fag etc.) prelucrate special; fiecare dintre piesele de lemn (înguste și scurte) folosite la executarea acestui tip de pardoseală. II. Fiecare dintre suprafețele în care este împărțită o pădure în vederea exploatării ei raționale; p. ext. suprafață de teren pe care s-a făcut o tăiere într-o pădure. III. Instituție judiciară care funcționează pe lângă unele instanțe judecătorești, cu atribuția de a exercita acțiunea penală și de a susține acuzarea la judecarea proceselor penale; membrii acestei instituții; local în care funcționează această instituție. – Din fr. parquet.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

PARCHÉT1 ~e n. 1) Material de construcție constând din scândurele de lemn de esență tare, înguste și scurte, folosite la pardosirea încăperilor (pe jos). 2) Pardoseală făcută din astfel de material. /<fr. parquet
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PARCHÉT2 ~e n. Porțiuni dintr-o pădure în curs de exploatare. /<fr. parquet
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PARCHÉT3 ~e n. 1) Instituție judiciară specială care are dreptul să exercite acțiuni penale și să susțină acuzarea în procesele penale. 2) Totalitate a membrilor acestei instituții. 3) Clădire unde se află această instituție. /<fr. parquet
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PARCHÉT s.n. I. 1. Piesă de lemn în general de esență tare, folosită la pardosirea încăperilor; pardoseală făcută din astfel de piese. 2. Fiecare dintre suprafețele în care este împărțită o pădure în exploatare. II. (În trecut) Magistratură specială care făcea cercetări în materie penală. ♦ Membrii acestei magistraturi; localul în care funcționa această instituție. [Pl. -te, -turi. / < fr. parquet].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PARCHÉT s. n. I. piesă de lemn în general de esență tare, pentru pardoseli; pardoseala însăși. II. fiecare dintre suprafețele în care este împărțită o pădure în curs de exploatare. III. instituție judiciară care face cercetări în materie penală; localul în care funcționează; funcționarii ei. (< fr. parquet)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PARCHÉT s. (SILV.) (pop.) curătură, (Ban., Transilv., Maram. și Bucov.) șlag. (~ într-o pădure.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

parchét s. n., pl. parchéte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink