PARALITERÁR, -Ă, paraliterari, -e, adj. Al paraliteraturii. – Din fr. paralittéraire.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PARALITERÁR, -Ă adj. referitor la paraliteratură. (< fr. paralittéraire)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
paraliterár adj. m., pl. paraliterári; f. sg. paraliteráră, pl. paraliteráre
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
paraliterár, -ă adj. (lit.) Privitor la lucrările alăturate celor propriu-zise literare ◊ „În cadrul aceleiași dezbateri F.N. condamnă «meșteșugurile» paraliterare, care transformă romancierul într-un funcționar sub nivelul literelor.” Cont. 10 III 67 p. 10 (din fr. paralittéraire; DEX-S)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink